Direcțiile de Sănătate Publica (DSP) par că se îneacă în valul doi al pandemiei și ne trag și pe noi după ele
Ioana Petrescu
Direcțiile de sănătate publică, aceste brațe ale ministerului sănătății în teritoriu, sunt înțesate în majoritatea cazurilor cu personal neprofesionist, angajat pe pile. Reformarea acestor instituții nu a fost niciodată prioritară și azi, în vreme de pandemie, rateurile lor costă vieți omenești.
Scandalurile cauzate de Direcțiile de Sănătate Publică curg zilele astea.Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a refuzat să testeze imediat rezidenții dintr-un cămin de bătrâni din sectorul 1 al capitalei, unde exista un focar de infecție. Drept urmare, astăzi există aproximativ 30 de pacienți confirmați cu COVID-19, iar o persoană a murit deja.
Mulți români care și-au făcut testul și sunt confirmați pozitiv sună la DSP fără să primească un răspuns și nimeni nu îi mai sună înapoi. Conform unui articol din presă, un bucureștean de 42 de ani, a sunat la DSP București și Ilfov pentru că avea simptome și un test pozitiv de coronavirus. Nu i-a răspuns nimeni la telefon timp de trei zile. A renunțat să mai sune, a luat autoturismul personal și s-a dus singur la un spital din capitală unde s-a și internat până la urmă.
DSP trebuie să dea avize pe baza cărora medicul curant eliberează certificatul pentru concediul medical pentru cei depistați pozitiv. Însă, DSP nu știe cum sa procedeze, angajații nu răspund la email sau telefon cu zilele sau mai grav, dau informații contradictorii celor bolnavi.
Problemele cauzate de lipsa de personal cu pregătire în Direcțiile de sănătate publică sunt mai vizibile acum în pandemie, când mizele sunt mai mari și efectele mai grave. Dar disfuncționalități la DSP au fost și înainte să izbucnească pandemia. Să ne aducem aminte de scandalul din 2019 cu Apa Nova și DSPMB, care a izbucnit după ce pe rețelele sociale a circulat un mesaj prin care se anunța că, în capitală, apa de la robinet nu este potabilă. Apa Nova a transmis mai apoi populației că, deși în apa este o concentrație mai mare de clor, apa este potabila. Ministerul Sănătății a recomandat după aceea că bucureștenii să nu folosească apa de la robinet. Apa Nova a revenit cu un comunicat insistând că apa din Capitala este potabilă. Apoi, într-o conferință de presă, ministrul Sănătății a declarat că Ministerul Sănătății nu a spus că apa din Capitală nu ar fi potabilă, ci că doar a fost depășit nivelul de clor și că le-a recomandat bucureștenilor să nu o consume până la obținerea rezultatelor finale. Până la urmă, nimeni nu a înțeles daca apa era sau nu potabilă, dacă trebuia sau nu băută. DSP a amendat Compania Apa Nova cu suma de 10.000 de lei și subiectul s-a închis.
Nimeni nu a luat atitudine în urma unor astfel de probleme. Mai mult, s-a continuat practica împământenită de a numi pile și apropiați ca șefi DSP.
Înainte de pandemie, în Direcțiile de sănătate publică erau puține responsabilități, iar clientela de partid putea beneficia de un post călduț, bine plătit și fără multe bătăi de cap. Majoritatea activităților constau în eliberarea unor avize necesare pentru înființarea sau modificarea de structura a unităților sanitare publice și private, împărțirea vaccinurilor la medicii de familie, inspecții sanitare, culegerea și prelucrarea datelor din cabinetele medicale, întocmirea de rapoarte pentru Ministerul Sănătății, Centrul de Calcul, Statistica Sanitară și Documentare Medicală și pentru autoritățile locale și organizarea de acțiuni de promovare a sănătății și de educație.
DSP-urile mai au o atribuție extrem de importantă în situația actuala, cea de organizare și coordonare, împreună cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate și Serviciul Județean de Ambulanță, a asistenței medicale în caz de calamitați, catastrofe și situații deosebite. Aici e problema, pentru că nu au fost prea multe astfel situații deosebite și acum nu prea fac față. DSP-urile sunt responsabile de toate anchetele epidemiologice, deci și de cele din această pandemie. Conform Ordinului Ministrului Sănătății privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV- 2, DSP-urile au mai primit o mulțime de alte atribuții: reprezentantul DSP emite o decizie administrativă privind carantinarea persoanelor, propunerea de ridicare a măsurii de carantină zonală se face pe baza analizei situației epidemiologice efectuate de către DSP și pentru persoanele care au fost externate sau au refuzat internarea in iulie, unitățile sanitare și serviciile de ambulanță, sub coordonarea DSP identifică și evaluează clinic, în vederea instituirii măsurilor care se impun pentru limitarea răspândirii în comunitate a bolii.
DSP-urile nu făceau față nici în trecut, cu atât mai puțin în situația actuală. Să ne aduceam aminte de situația de la DSP Brașov din martie, adică la începutul pandemiei, când Anca Bertea, directorul Direcției de Sănătate Publică Brașov, a demisionat si a declarat că „instituția nu era pregătită nici când era bine, că să nu vorbim de situația actuală” și a mai spus: „Când au aflat de coronavirus, jumătate dintre angajați au intrat în concedii medicale.”
Problema e că timp de 4 luni, Ministerul Sănătății, în subordinea căruia se afla DSP-urile, a stat cu mâinile în sân. Evaluarea și reforma DSP-urilor trebuia începută imediat ce a fost declarată pandemia. Era evident că niște instituții total nepregătite, și ca număr de personal și ca experiență în gestionarea unei astfel de situații excepționale, nu vor putea să facă fără sprijinul forului superior, Ministerul Sănătății. Ministrul Sănătății avea obligația să întărească aceste instituții din subordinea sa, pentru a eficientiza la maxim activitatea acestora. Astăzi, situația s-a agravat și responsabilitățile DSP sunt mult mai mari decât erau în urma cu 4 luni. Reforma DSP-urilor trebuie începută cat mai repede. Trebuie făcute angajări transparente, trebuie populate cu profesioniști, atât pe funcții de execuție, cât și pe cele de conducere. Trebuie regândite calificările minim necesare pentru ocuparea funcției de director DSP. Toate aceste măsuri ar trebui demarate acum, căci această criză va mai dura și riscam că peste alte 4 luni să fim în aceeași situație. Poate nu sunt pregătite DSP-urile pentru valul 2, dar să fie măcar pentru valul 3, dacă el va veni.
În acest moment, cea mai mare problemă este incapacitatea DSP de a realiza anchetele epidemiologice. Până când se vor reforma DSP-urile, ar fi cazul că ministrul Sănătății să vină cu alte soluții de tranziție, care să țină răspândirea SARS-CoV-2 sub control. Este important că testarea să fie gratuită pentru populație. Testele pentru depistarea SARS-CoV-2 se fac pentru pacienții cu diverse afecțiuni care merg la spital. Cei aflați în carantină, teoretic, sunt testați, dar doar la cerere, dacă apar simptome, în timp ce pacienții depistați pozitiv sunt testați periodic, până la negativare. Însă, nu se testează contacții celor depistați pozitiv. Doar la cerere și contra cost se poate testa oricine, însă costul mediu al testului la cerere este în jur de 300 lei, stabilit de fiecare laborator în parte. Poate ar fi necesară și o campanie DSP prin care să se promoveze importanța testării, dar și perioada optima în care trebuie efectuata testarea si, bineînțeles, carantinarea. În paralel, ar trebui eliminată obligativitatea de a fi internați 48 de ore pacienții asimptomatici, pentru a încuraja oamenii să se testeze. Sunt sigură că există multe alte soluții.
Nu poți să faci din rahat bici, e o expresie plină de adevăr și în acest caz. Dacă DSP nu poate face față, trebuie găsite alternative până când aceste instituții se reformează. Testările ne pot ajuta să știm cum stăm, să limitam răspândirea virusului pentru a preveni alte valuri de îmbolnăviri.
Situația de la Direcțiile de Sănătate Publica ne demonstrează că nu merge cu clientelism și cu amatori în funcții publice. În cazul unei crize, iată că incompetența iese la suprafața și ne afectează pe toți. Un partid se gândește azi să facă un referendum pe tema „Fără penali în funcții publice!”. Eu cred referendumul trebuie să aștepte până după pandemie. Și mai cred că ar trebui să se numească „Doar profesioniști în funcții publice!”
Acest articol a fost publicat întâi pe platforma Blogurile Adevărul în data de 27 iulie 2020.