România, pe penultimul loc la reciclare în Uniunea Europeană. Cum putem îmbunătăți situația?
de Alexandru Ion
„Trăim pe planeta asta ca și cum am avea încă una pe care să mergem”, spunea Terry Swearingen, o asistentă medicală din statul Ohio, distinsă cu Premiul Goldman pentru mediu în 1997. Sunt cuvinte care mi-au rămas puternic întipărite în minte și care m-au făcut să văd cu alți ochi realitatea în care trăim. Zilnic, în jurul nostru, vedem fel și fel de deșeuri, de la un ambalaj până la munți de gunoaie. Unde ajung când nu sunt depozitate acolo unde trebuie? În apă, în păduri, în orașe, cu alte cuvinte, peste tot.
Potrivit statisticilor, principalele surse din care provin deșeurile sunt: construcții și demolări, ambalaje, uleiuri sau PVC. Și, din păcate, multe nu sunt reciclate. Datele oficiale Eurostat arată că rata de reciclare a deșeurilor municipale la nivelul Uniunii Europene era în 2018 de 47,2%. România, din păcate, recicla în același an doar 11,1%, situându-se pe locul 26 din cele 27 țări membre ale Uniunii Europene. Doar Malta recicla mai puțin – 6,5%. Germania, în schimb, se poziționa în fruntea clasamentului la capitolul reciclare: 67,3% în 2018, conform datelor estimate de Eurostat. Țara noastră se situează cu mult sub statele din regiune. 37,4% recicla Ungaria, 36,3% Slovacia și 34,3% – Polonia. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, conform statisticilor, România reciclează chiar mai puțin decât în anii trecuți. De exemplu, în 2013, rata de reciclare era de 13,2%.
Clasamentul Eurostat ne arată, așadar, că suntem departe de alte țări atunci când vine vorba de reciclare și de protejarea mediului înconjurător. Lipsa acțiunilor și proiectelor de mediu din ultimii ani, neimplicarea autorităților competente și neexistența unei educații sustenabile a populației au dus la statistici dureroase pentru România. Iar eu nu vreau o țară sufocată de gunoaie pentru mine și copiii mei, pentru cei dragi. Sunt sigur că nici dumneavoastră!
Ca să implementăm soluții, trebuie să găsim baza acestor nereguli. Cum putem rezolva, treptat, aceste probleme de mediu? În primul rând, cred cu tărie că este nevoie de un studiu național: care sunt motivele pentru care oamenii nu colectează selectiv deșeurile, sunt primării sau instituții care nu îndeamnă sau nu asigură infrastructura necesară pentru colectare? În acest caz, de ce și ce sancțiuni se impun? Fiecare trebuie să plătească. Dacă eu risc o amendă de câteva sute de lei pentru că arunc o pungă pe stradă (nu fac asa, credeți-mă!), atunci și instituțiile trebuie să plătească pentru că nu își fac treaba. Simultan, pentru a înțelege importanța colectării selective și a reciclării, este necesară și o campanie de conștientizare la nivel național. Oamenii trebuie să știe concret cât de mult vor fi afectați ei, dar și cei dragi de un gunoi aruncat la întâmplare. Orice român trebuie să fie conștient că, de exemplu, un pahar pentru cafea aruncat pe stradă are nevoie de 50 de ani pentru a se descompune.
Spuneam mai devreme că vreau un mediu curat pentru copiii mei. Îi putem învăța acasă ce trebuie să facă și cum să se comporte raportat la mediul în care trăiesc. Însă este nevoie de mai mult! Ei bine, în acest caz, cred că educația ecologică a elevilor, în școli, prin introducerea unor campanii și proiecte în sistemul de învățământ, ar fi esențială. Ce înseamnă un gunoi, cum ne afectează, unde ajunge, cât de mult rău face în timp, cum ne influențează viața și ce putem face noi pentru a menține planeta sănătoasă – sunt lucruri pe care copiii ar trebui să le cunoască de la vârste fragede.
Avem nevoie de măsuri urgente pentru protejarea mediului înconjurător, în caz contrar situația va degenera în următorii ani. Cantitatea de deșeuri generate la nivel global ar urma să crească, de la 2,01 miliarde de tone în 2016, la 3,40 miliarde de tone în 2050, arăta Comisia Europeană.
Pentru problema reciclării în județul Sibiu, dar și informații despre cum putem contribui la îmbunătățirea colectării selective Ion Alexandru și Tiberiu Șerbăneci au inițiat grupul de Facebook Sibiul Sustenabil.
Ei îi îndeamnă pe toți cetățenii județului Sibiu să adere la această comunitate din mediul online. Promit dezbateri, schimb de idei și inițiative pe mediu care vor ajuta la dezvoltarea sustenabilității în Sibiu. “Este momentul să nu mai ignorăm aceste probleme pentru că nu vor dispărea de la sine, ci doar cu implicarea noastră, a tuturor”, este îndemnul celor doi. Vă puteți înscrie cu un simplu click!
Acest articol a fost publicat în Sibiul în imagini în data de 24 ianuarie 2021 și în Sibiu independent în data de 25 ianuarie 2021.