COVID-19 și criza climatică, două mari probleme tratate în același mod mioritic
Ioana Petrescu
Când eram elevă, mă întrebam ce-ar fi fost dacă ciobănașul din Miorița își făcea un plan de apărare când a aflat despre complotul celorlalți ciobani? Cum ar fi sunat balada în acest caz? Nu am primit răspuns la această întrebare în școală. Problema e că Miorița nu este doar o baladă, ci un mod de abordare în România, complet acceptat de marea majoritate a societății. Cred că modul fatalist de a privi problemele a condus la multe din situațiile cu care ne confruntăm. Negăm existența unor probleme stringente și întârziem să găsim o rezolvare până când problemele se transformă în adevărate crize.
Suntem experți în negarea problemelor
Va aduceți aminte când premierul Orban spunea că alegerile locale se pot organiza fără a crește riscul de transmitere a coronavirusului? Oare nu știam ce se va întâmpla? Ba da! Dacă am fi analizat ce efecte a avut organizarea alegerilor în timpul pandemie în alte țări, precum Franța, Polonia și Serbia, înainte de alegerile din România, ne-ar fi arătat că numărul de infectări a crescut în aceste state la două săptămâni după scrutin. Dar a fost mai convenabil pentru guvern să nege realitatea. La noi, infectările au crescut, de la 1.438 de cazuri în 27 septembrie, la mai mult decât dublu. Mai exact, la 2.880 de cazuri noi, două săptămâni mai târziu.
Negăm și problemele de mediu, chiar și atunci când cifrele ne spun clar că avem o problemă. În urmă cu câteva zile, rețele independente de monitorizare a calității aerului au arătat că nivelul maxim admis de poluare cu praf a fost depășit în unele zone din capitală cu peste 400%, conform Hotnews. Ce spunea Ministerul Mediului inițial? În intervalul în care s-au înregistrat această poluare cu praf, Garda de Mediu a fost pe teren pentru a monitoriza situația și nu au fost semnalate incidente care să afecteze calitatea aerului din București. La scurt timp, au revenit susținând că au depistat cauza poluării pe care inițial au negat-o.
În general, nu ne pregătim pentru potențiale probleme. Suntem obișnuiți să nu rezolvam nimic până când problemele nu ne explodează direct în față.
Un exemplu în acest sens este școala la distanță. La 7 luni de la prima închidere a școlilor, încă nu suntem pregătiți de a le asigura elevilor învățământul online, deși a fost foarte clar că pandemia nu va trece în doar câteva luni și că vor urma alte valuri care vor obliga copiii să învețe de acasă. În București și în toate celelalte localități care au intrat în scenariul roșu, toți elevii învață deja de acasă. Mai exact, ar trebui că toți elevii să poată învăța de acasă, însă materia nu s-a modificat pentru a putea fi predată de la distanță și nu toți profesorii sunt pregătiți să predea online. În București, elevii nu întâmpină probleme cu internetul, dar în restul țării sunt multe zone care nu au acoperire nici măcar pentru mobil, cu atât mai puțin acces la internet de mare viteză. Din martie până azi, se puteau rezolva multe dintre aceste probleme.
De asemenea, nu facem aproape nimic pentru a rezolva problemele de mediu din țara noastră, deși ele au devenit destul de vizibile pentru români. Sondajul realizat recent de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Banca Mondială, relevă că poluarea este una dintre primele trei probleme semnalate de românii din 41 de localități urbane din țara noastră. Poluarea afectează negativ sănătatea. 400.000 de decese premature din UE sunt cauzate de concentrațiile excesive ale poluanților atmosferici, conform unui studiu efectuat de Curtea de Conturi Europeană. Însă, se pare că aceste efecte nu sunt suficient de convingătoare pentru noi. Încă mai așteptăm fără să facem nimic. Ascundem problemele sub preș, ca pe praf.
Mai exact, România a trimis la Bruxelles Planul Național al României privind Energia și Schimbările Climatice 2021-2030. Comisia Europeană a criticat dur acest plan și l-a calificat drept incomplet, lipsit de ambiție și lacunar în punctele esențiale, conform unui comunicat al Greenpeace România. Reprezentanții acestei organizații susțin că autoritățile române continuă să-și irosească eforturile în direcția cosmetizării sau ascunderii problemelor, în loc să găsească soluții.
Coronacriza va provoca și o criză economică. Atunci vom avea alte priorități. Vor fi alte focuri de stins, focuri ignorate azi. Nu vor fi bani pentru problemele climatice. Nu au fost nici când economia mergea bine, în 2018. Conform ultimelor date Eurostat, România a cheltuit în acel an doar 0,8% din PIB pentru problematica de mediu, în timp ce alte țări precum, Cehia, Malta și Grecia ne-au depășit cu 0,9%, 1,2% și respectiv, 1,3% din PIB.
Pentru a evita un dezastru de magnitudine mai mare decât coronacriza, trebuie să începem să conștientizam, în primul rând, că avem mari probleme legate de mediu.Trebuie să ne informam și să ascultam de oamenii de știință, nu de cei care răspândesc teorii ale conspirației. Sunt la fel de nocive teoriile conform cărora nu există coronavirusul și Bill Gates ne va pune un microcip la vaccinare, la fel că și cele conform cărora schimbările climatice nu sunt reale, ci o minciună inventată de chinezi.
Avem nevoie de profesioniști în funcții cheie. Ne trebuie experți care să scrie rapoartele de mediu și care să poată gândi strategii pe termen lung, care să nu stârnească indignarea sau râsul experților Comisiei Europene. Ne mai trebuie și un ministru care măcar să vorbească limba engleză, dacă tot nu se pricepe la altceva. Nu, nu e o fiță. Problemele climatice nu se rezolvă exclusiv pe malul Dâmboviței, este nevoie de cooperare internațională. După calitatea prestației ministrului Alexe la Conferința ONU privind schimbările climatice – COP25, nu ne putem aștepta la cine știe ce negocieri internaționale de la domnia sa.
Universitățile trebuie să își ia în serios rolul de a promova idei noi, de a realiza lucrări de cercetare în domeniu, de a crea programe de masterat și doctorale de sustenabilitate care să implementeze abordările din afară și în România.
Acest articol a fost publicat intai pe www.ziare.com in data de 27 octombrie 2020.