Cel mai recent raport al Agenției Europene de Mediu (AEE) servește drept un memento al consecințelor mortale ale poluării aerului. Peste 500.000 de vieți au fost curmate de aerul toxic în UE numai în 2021, iar aproximativ jumătate dintre aceste decese ar fi putut fi prevenite, dacă nivelurile de poluare ar fi respectat limitele recomandate. Vinovații din spatele acestor cifre alarmante sunt particulele fine (PM2,5), dioxidul de azot și expunerea excesivă la ozon, care au contribuit la boli precum cancerul pulmonar, afecțiunile cardiace, astmul, diabetul și alte boli cronice.
Deși a existat o scădere cu 41% a deceselor provocate de PM2,5 între 2005 și 2021 și acest lucru este absolut lăudabil, Virginijus Sinkevičius, comisarul UE pentru mediu, a subliniat că poluarea aerului rămâne principala amenințare pentru sănătatea mediului în UE și sunt imperative acțiuni urgente și decisive, în contextul în care Parlamentul European a votat pentru sincronizarea regulilor UE privind calitatea aerului cu standardele OMS, dar a amânat implementarea până în 2035.
Impactul poluării aerului asupra diferitelor probleme de sănătate este complex. În boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), dizabilitatea prelungită trebuie luată în considerare. Mai exact, BPOC indusă de poluarea cu PM2,5 în 2021 a generat o pierdere estimată de aproximativ 150.000 de ani de viață în UE, împreună cu un număr egal de ani de invaliditate.
Acțiunile politice imediate și decisive, împreună cu responsabilitatea colectivă, sunt vitale pentru a proteja sănătatea și bunăstarea populației și a generațiilor viitoare de amenințarea omniprezentă a aerului toxic.
Sursa: The Guardian