Cinci argumente pentru introducerea unui venit minim garantat în România pe perioada crizei

Cinci argumente pentru introducerea unui venit minim garantat în România pe perioada crizei

Ioana Petrescu

Acordarea unui venit minim garantat de 1500 de lei pe lună pentru persoanele afectate de criza provocată de pandemie ar acoperi cheltuielile de strictă necesitate în această perioadă, în care mulți oameni au rămas fără locuri de muncă și nu-și mai pot asigura traiul zilnic. În acest mod se pot reduce considerabil efectele sociale negative determinate de criză, precum creșterea sărăciei extreme și a ratei criminalității.

Venitul minim garantat, o practică de combatere a sărăciei în multe state ale lumii 

De-a lungul timpului, asigurarea unui venit minim garantat a fost o soluție adoptată de țările care au dorit să combată sărăcia. De exemplu, Finlanda a plătit 560 de euro pe lună timp de doi ani. În Canada, în regiunea Ontario, Guvernul a plătit 16.989 de dolari canadieni anual, timp de trei ani. Astăzi, Spania ia în calcul introducerea venitului minim garantat pentru a reduce efectele crizei economice provocate de pandemie, devenind astfel prima țară europeană care ia o astfel de măsură pe termen lung, la nivel național.

Studiile demonstrează beneficiile venitului minim garantat 

Un studiu din Canadian Public Policy, publicat în 2011, analizează efectele asigurării venitului minim garantat în provincia Manitoba, din Canada. Studiul a relevat faptul că în orașele în care s-a asigurat acest venit minim garantat rata de spitalizare a scăzut cu 8,5 %, iar frecventarea unităților de învățământ a fost net superioară față de alte orașe similare din Canada.

Un articol din 2013, publicat în prestigioasa revistă medicală Lancet, analizează efectele unui experiment în care populația a primit o sumă de bani necondiționat și demonstrează că această măsură a determinat creșterea ratei de vaccinare și o prezență mai mare la școală a copiilor proveniți din familiile care au primit acest venit.

Creșterea inflației determinată de asigurarea venitului minim garantat poate fi atenuată de scăderea prețului petrolului 

În mod normal, o astfel de măsură ar putea crește inflația. Însă, nu mai trăim într-o lume normală. Recent, barilul de petrol a fost tranzacționat la valori negative. Acest lucru va afecta pe termen scurt și prețul la pompă și, implicit, prețurile pentru toate bunurile de consum, prin reducerea costurilor de transport. Este foarte probabil ca efectul prețului petrolului asupra inflației să fie mai mare decât efectul venitului minim garantat și, în final, venitul ajustat cu inflația (venitul real) să nu aibă de suferit.

Venitul minim garantat, un ajutor care nu descurajează munca 

Există unele voci care susțin că venitul minim garantat ar descuraja munca.  Studiul publicat în 2011 în Canadian Public Policy, mai demonstrează că asigurarea venitului minim garantat nu a determinat localnicii să renunțe la muncă. Oricum, dat fiind că această măsură ar urma să își producă efectele în România pe perioada crizei, nu cred că e cazul să ne punem această problemă. Mulți români nu pot să muncească de acasă în această perioadă, fie pentru că nu au aptitudini digitale sau infrastructura de internet necesară, fie că sunt calificați în domenii unde nu se poate practica munca la distanță (chelner, însoțitor de zbor, barman, etc). Acestor categorii, venitul minim garantat pe perioada crizei le-ar asigura minimul necesar traiului și nu ar avea cum să le afecteze dorința de a munci, din moment ce nu au opțiuni.

Venitul minim garantat poate fi finanțat din fondurile alocate de Guvern pentru măsurile anti-criză

Dacă nu vom aplica măsuri care să asigure traiul zilnic românilor în această perioadă, vom plăti mult mai mult din cauza sărăciei, care va determina o scădere și mai dramatică a stării de sănătate a populației, probleme sociale și creșterea infracționalității.

Guvernul a aprobat unele măsuri de stimulare a economiei pe perioada crizei cu un impact de 2% din PIB, adică peste 22,8 miliarde de lei, conform Ministrului Finanțelor. Însă, unele dintre măsurile anunțate de Florin Cîțu au fost aplicate cu întârziere sau încă nu sunt operaționale din motive tehnice. Multe firme vor opta în curând, daca nu au făcut-o deja, pentru trimiterea angajaților în șomaj și atunci fondurile alocate pentru plata șomajului tehnic nu vor putea fi utilizate. Nu în ultimul rând, nu vor exista multe firme care nu se vor califica pentru obținerea unor împrumuturi de la bănci, în condițiile în care au rămas fără clienți și nu pot face dovada că vor supraviețui crizei accesând facilitățile acordate de Guvern. Ca să nu mai vorbim despre amânările cauzate de picarea sitului IMM Invest România. În aceste condiții, este evident că o parte din banii alocați de Guvern pentru măsuri anti-criză rămân neutilizați. Este foarte probabil ca acești bani să asigure finanțarea pentru un venit minim garantat de 1500 de lei pentru milioane de români. Este imposibil de estimat impactul bugetar în acest moment, pentru că nu știm exact câți români câștiga azi sub 1500 de lei. Dar impactul măsurii nu este atât de mare întrucât mulți romani câstigă peste această sumă si nu vor primi bani de la stat si în multe cazuri este necesară doar completarea veniturilor până la 1500 de lei, atunci când venitul obținut este sub această sumă.

Fonduri se pot identifica, însă Guvernul trebuie să prioritizeze cheltuielile. Sănătatea românilor trebuie să fie pe primul plan, urmată de asigurarea venitului minim pentru supraviețuire și de sprijinirea firmelor românești.

Acest articol a fost publicat întâi pe plaforma Blogurile Adevărul în data de 26 Aprilie 2020.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *