Pădurile din România – exploatare și/sau conservare

Pădurile din România – exploatare și/sau conservare

Echipa PSV

Suprafața împădurită a României a înregistrat o scădere accelerată de la începutul secolului XX, situându-se la ora actuală semnificativ sub media țărilor UE. Ceea ce conferă însă o valoare deosebită pădurilor noastre este biodiversitatea lor. România este una dintre puținele țări europene care se pot mândri cu păduri virgine. Astfel, țara noastră adăpostește o floră și o faună extrem de diverse. Din păcate, exploatările silvice ilegale sunt într-o continuă creștere în ultimii ani, doar în 2018, conform cifrelor din Inventarul Forestier Național (Ciclul II), jumătate din tăierile de lemn din România s-a realizat fără acte.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în 2019, structura fondului forestier din România era împărțită după cum urmează:

–           48.30% – în proprietatea publică a statului;

–           34% – în proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice;

–           16% – proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale; 

–           1,6% – proprietatea privată a unităților administrativ teritoriale.

Condițiile de exploatare comercială ale unei păduri sunt strict stabilite de lege. Potrivit informațiilor oferite de Garda Forestieră, o pădure trebuie administrată astfel:

·      Pentru a se asigura un spațiu suficient pentru o dezvoltare armonioasă a copacilor tineri dintr-o pădure, este indicat să se realizeze periodic lucrări de curățiri și de rărire a puietului mai puțin valoros. Acestea pot fi făcute doar cu ajutorul personalului calificat, pădurari sau alți specialiști în domeniul silviculturii.     

·      Tot pentru a se asigura o bună întreținere a unei păduri, este necesară curățarea prin tăierea periodică a arborilor uscați sau doborâți de vânt ori viituri. 

·      Vârsta exploatabilității comerciale a arborilor unei păduri variază, în funcție de specia acestora, între 100 și 150 de ani. Depinzând de tipul de pădure, tăierile trebuie făcute fie prin rărirea treptată a pădurii – urmată de plantări de puieți, fie prin tăiere rasă pe suprafețe de maximum 3 ha – în cazul pădurilor pure de molid sau pin (aceste păduri nu pot fi rărite treptat deoarece copacii rămași își pierd rezistența de grup și devin foarte vulnerabili la furtunile puternice).             

Pentru a putea să ne bucurăm în continuare de frumusețea, bogăția și diversitatea pădurilor noastre, trebuie să acționăm urgent, să oprim tăierile ilegale de lemn și să ne educăm pentru a avea o mai bună înțelegere a necesității păstrării echilibrului dintre existența umană și natură. Pădurea poate fi o importantă sursă regenerabilă de materie primă pentru comunități, doar dacă înțelegem să respectăm natura și regulile ei! 

Link – uri utile:

Statistica activităților din silvicultură

Recoltarea corectă a arborilor

National Forest Inventory

Lasă un răspuns