De când au fost începute măsurătorile, în anii 1980, temperatura medie globală a suprafețelor oceanelor lumii a fost între 19,7° și 21° Celsius (67,5° și 69,8° Fahrenheit). Cu toate acestea, la sfârșitul lunii martie 2023, temperatura a crescut peste 21° și a rămas așa timp de o lună, ceea ce este un record fără precedent. Cea mai recentă înregistrare, din 26 aprilie, a fost puțin sub 21°. Acest lucru este anormal, deoarece în martie, temperaturile medii la suprafața oceanelor încep de obicei să scadă, pe măsură ce emisfera sudică trece de la vară la toamnă. Emisfera sudică are mai multă acoperire oceanică decât emisfera nordică, care are mai multe mase de uscat. Pe măsură ce oceanele sudice se răcesc, ele scad temperatura medie globală a suprafeței oceanelor.
Încălzirea Oceanului Atlantic poate fi un factor care a contribuit la valul de căldură înregistrat recent în Spania. Aceasta este dovada că ceea ce se întâmplă în ocean nu rămâne doar în ocean. Până acum, oceanele au absorbit aproximativ 90% din excesul de căldură pe care oamenii l-au eliberat în atmosferă. Cu toate acestea, oceanele sunt perfect capabile să transfere acea căldură înapoi în atmosferă, care, la rândul său, încălzește pământul.
Apa oceanică mai caldă cauzează și alte probleme. Temperaturile ridicate favorizează eroziunea rapidă a calotei glaciare din Antarctica, iar apa mai caldă se extinde și ocupă mai mult spațiu, ceea ce duce la creșterea nivelului mării. De asemenea, apa oceanică mai caldă poate duce la o productivitate biologică redusă, deoarece unele organisme își ating limitele termice și sunt forțate să migreze în ape mai reci, modificând ecosistemele pe care le lasă în urmă și pe cele în care se deplasează. Coralii, care sunt deosebit de sensibili la căldură, nu pot migra și e posibil să moară.
Este important de subliniat și faptul că lanțul trofic din ocean se bazează pe circulația naturală a apei, care este parțial influențată de temperatură. Când apa rece din adâncuri se ridică la suprafață, aduce substanțe nutritive care fertilizează fitoplanctonul. Aceste plante microscopice devin o sursă de hrană esențială pentru animalele mici numite zooplancton. Dar atunci când apa de suprafață se încălzește, are loc un proces de stratificare, rezultând un efect de capac peste apele mai reci de dedesubt, iar acest lucru reduce circulația nutrienților.
Unii oameni de știință au început să se întrebe dacă în acest ritm, oceanul va începe să semene cu un deșert.
Sursa: Ars Technica