Adaptarea la schimbările climatice este esențială într-o lume în care extremul e noul normal

Europa se confruntă cu vreme extremă din cauza schimbărilor climatice, existând îngrijorări până unde se va ajunge în această vară cu valurile de căldură, seceta, inundațiile și incendiile forestiere. Perspectiva este pesimistă, pe baza tendințelor recente. Adaptarea la schimbările climatice și îmbunătățirea pregătirii sunt esențiale în lumina acestor provocări.

Valuri de căldură. Valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente, intense și extinse în Europa, așa cum s-a observat în vara anului 2022. Se preconizează că această tendință va persista în toate scenariile climatice. Europa de Sud s-ar putea confrunta cu peste 60 de zile de vară cu temperaturi riscante pentru sănătate, ducând la mai multe decese și spitalizări, în special în rândul persoanelor în vârstă și a celor vulnerabile. Sunt necesare măsuri urgente de adaptare din cauza îmbătrânirii populației și a urbanizării Europei, deoarece valurile de căldură sunt cele mai letale evenimente meteorologice din regiune.

Inundaţii. Se așteaptă ca Europa să înregistreze mai multe ploi abundente, ceea ce va provoca o creștere a inundațiilor, în special în regiunile nord-vestice și centrale. Pentru a atenua efectele severe ale unor evenimente precum inundațiile din iulie 2021 din Germania și Belgia, măsurile de adaptare sunt cruciale pentru protejarea comunităților. Riscul de inundații rămâne o preocupare, din cauza înmulțirii populației în zonele expuse acestui fenomen. Între 1980 și 2021, inundațiile au cauzat daune de aproximativ 258 de miliarde de euro, iar aceste costuri cresc anual cu peste 2%.

Secetă. Din 2018, Europa s-a confruntat cu condiții severe de secetă în peste 50% din suprafața sa, impactând atât iarna, cât și vara. Secetele din 2022 au scăzut semnificativ recoltele, afectând culturi precum porumbul, soia și uleiul de măsline. Anticiparea unei alte ierni uscate este îngrijorătoare pentru vara viitoare. Iarna neobișnuit de caldă și uscată a dus la o acoperire minimă cu zăpadă, la reducerea umidității solului, la scăderea debitelor râurilor și la scăderea stocării apei în rezervoarele din sudul și vestul Europei. Proiecțiile climatice sugerează că sudul și centrul Europei se vor confrunta cu o creștere a căldurii și a secetei. Se estimează că pierderile economice din cauza secetei vor crește de la 9 miliarde EUR anual, la 25 miliarde EUR la 1,5°C de încălzire globală, 31 miliarde EUR la 2°C și 45 miliarde EUR la 3°C încălzire.

Incendii. Activitățile umane declanșează adesea incendii de vegetație în Europa, dar severitatea și impactul sunt influențate de condițiile de uscăciune și căldură și de vânturile puternice. Europa de Sud este cea mai afectată, urmată de regiunile centrale și nordice. Din 1980, incendiile de pădure au cauzat 712 decese directe în toată Europa. Într-un scenariu de schimbări climatice cu emisii poluante mari, părțile de sud ale Europei, în special Peninsula Iberică, vor înregistra o creștere semnificativă a zilelor cu pericol mare de incendiu. Populația care locuiește în apropierea zonelor expuse unui pericol mare sau extrem de incendiu timp de cel puțin 10 zile în fiecare an, ar putea crește cu 15 milioane (+24%) într-un scenariu de încălzire globală de 3°C.

Boli legate de climă. Anumite specii purtătoare de boli, cum ar fi căpușele și țânțarul tigru, sunt deja prezente în Europa. Încălzirea climatică permite acestor specii să-și extindă raza de acțiune spre nord și la altitudini mai mari. Se preconizează că țânțarul tigru se va răspândi în toată Europa, în special în regiunile vestice, devenind probabil o preocupare majoră până la sfârșitul secolului. Malaria ar putea reapărea în Europa datorită prevalenței țânțarilor Anopheles care poartă boala. Mai multe precipitații și apa stagnantă oferă locuri de reproducere suplimentare, în timp ce temperaturile mai ridicate duc la creșterea activității țânțarilor.

Măsurile eficiente de adaptare sunt adesea implementate la nivel local, ceea ce face vitală implicarea autorităților regionale și locale. Peste 4.500 de orașe fac parte din Pactul Primarilor pentru Climă și Energie, cu obiectivul de a se concentra pe adaptare. În plus, peste 300 de regiuni și autorități locale au aprobat Misiunea UE pentru Adaptarea la Schimbările Climatice. Instrumentul Agenției Europene de Mediu oferă diverse exemple de eforturi de adaptare întreprinse în Europa, care pot fi accesate prin portalul Climate-ADAPT.

Sursa: Agenția Europeană de Mediu