Protecția mediului, un subiect arzător la nivel mondial, aproape inexistent pe agenda partidelor din România
Ioana Petrescu
Mandatul lui Joe Biden ar putea reduce încălzirea globală cu aproximativ 0,1C, conform unei analize realizate de Climate Action Tracker și preluată de cotidianul britanic, the Guardian. Obiectivul de a reduce la zero emisiile nete de carbon până în 2050 precum și investițiile de 1700 miliarde de dolari promise de Biden pentru redresarea ecologică ar reduce emisiile din SUA în următorii 30 de ani cu aproximativ 75 de gigatone de CO2 echivalent, conform experților.
Paul Bledsoe, fost consilier al lui Bill Clinton pe teme de mediu, a declarat pentru the Guardian că Biden ar putea impulsiona și alte țări să ia măsuri pentru atingerea obiectivului zero emisii nete de carbon. Expertul e de părere că Biden va avea o agendă climatică internațională extraordinar de ambițioasă și că va încearcă să recupereze timpul pierdut în ultimii patru ani și să prevină destabilizarea climei.
Nu doar peste ocean politicienii se preocupă de protecția mediului. Președintele Comisiei Europene a lansat în 2019 Pactul ecologic european care vine cu soluții pentru rezolvarea problemelor climatice și de mediu în UE. Politicile europene în domeniile energiei, transporturilor, agriculturii și în sectoarele industriale precum cele ale siderurgiei, cimentului, textilelor și produselor chimice, vor fi modificate astfel încât să determine reducerea emisiilor de carbon. UE își propune prin acest pact să elimine gazele cu efect de seră până în 2050.
La noi e liniște și pace pe această temă. Preocuparile sunt altele. Partidul de guvernamant nici nu s-a sinchisit să scrie un program de guvernare 2021-2024. În definitiv, „merită” să fie votați fără să știm ce vor face în mandatul viitor. În același timp, programul de relansare economică lansat în vară e cel mai aproape de un program electoral. Însă, conform Confederației Patronale Concordia, Planul PNL nu este corelat suficient cu tranziția la o economie durabilă și obiectivele UE privind reducerea emisiilor de carbon. Confederația observă inclusiv lipsa unei inițiative pentru utilizarea eficientă a resurselor necesară pentru trecerea la o economie circulară. Așteptăm să vedem dacă PNL chiar va veni cu masuri concrete pe mediu în campania electorală, din care au mai ramas mai puțin de 30 de zile.
PSD a lansat deja mai multe programe de guvernare, unul in Octombrie si unul in noiembrie. In programul din octombrie, deși nu există un capitol dedicat mediului, se regăsesc măsuri în concordanță cu dezideratele Pactului ecologic european, dar și cu o tranziție spre economia verde, precum: digitalizarea marilor sistemelor publice, granturi pentru companii pentru soft de e-commerce, alocări sau împrumuturi din fonduri UE (Planul de redresare și reziliență) sau din Trezorerie în Fondul național de dezvoltare locală pentru salubrizare și apă-canalizare. Este prevăzut și un program de sprijin pentru industria auto, mai exact un buget de 1,5 miliarde de lei anual pentru Rabla Clasic și 300 de milioane de lei pentru programul Rabla Plus, în timp ce un alt program dedicat industriei de electrocasnice,denumit Programul Rabla pentru Electrocasnice, ar beneficia de alocarea unui buget de 500 de milioane de lei anual. Programul PSD include și o schemă de retehnologizare a companiilor locale care acorda punctaj suplimentar industriilor nepoluante, ca stimulent pentru respectarea Pactului ecologic european. Cam atât conține programul PSD. Țintele de mediu nu sunt incluse printre țintele asumate în program și e clar că și măsurile care au o componentă verde nu sunt prioritare. Nici sursa de finanțare pentru mare parte din aceste programe nu este extrem de clară, dar cum toate partidele politice nu sunt foarte preocupate de acest lucru, punem spune că nici PSD nu face notă discordantă din acest punct de vedere. In programul lansat ieri, din păcate sunt si mai putine măsuri verzi decât in primul.
USR PLUS stă ceva mai bine. Printre cele 40 de măsuri propuse în programul de guvernare, există mai multe referitoare la ecologie și chiar un capitol dedicat partial mediului. USR PLUS promite bani europeni investiți în industrii ale viitorului, mai puține gunoaie în natură prin introducerea unui sistem național de returnare voluntară a ambalajelor, combaterea sărăciei energetice și împădurirea României. Daca s-ar fi oprit aici, ar fi fost mai bine. Nu au rezistat tentatiei de a fi populiști și au adăugat măsura de combatere a tăierilor ilegale prin înființarea unui DNA al Pădurilor. Majoritatea românilor nu sunt de acord cu tăierile ilegale, însă problema mi se pare a fi introducerea altei instituții care să țină în frâu aceste acțiuni, în condițiile în care exista deja instituții care se ocupă de infracțiuni pe mediu. Măsura e cu atât mai ciudată, cu cât același program USR PLUS cere în angajamentul 7 “Desființarea sau reorganizarea agențiilor, autorităților și instituțiilor”. USR PLUS ar trebui să învețe că ce se taie, nu se fluieră. Și nu mă refer la păduri.
E ciudat că partidele politice dau atât de puțină importanță mediului, deși românii sunt interesați de subiect. Cel puțin așa arată Eurobarometrul din 2019, care ne spune că 46% dintre români consideră foarte importantă protecția mediului. Printre principalele probleme legate de mediu se află poluarea aerului (45% dintre respondenți o consideră o problemă principală de mediu), poluarea râurilor, lacurilor și a surselor de apa subterane (41%) și cantitățile sporite de deșeuri (36%). Din păcate, aceste probleme nu sunt tratate cu seriozitate de majoritatea partidelor. Aceeași sursă arată că 71% dintre români cred că Guvernul nu face destul pentru a proteja mediul. Deci e neclar ce date și statistici consulta experții partidelor atunci când aleg temele de campanie, pentru că acestea ar trebui să fie alese dintre cele de interes pentru români.
Dacă nu sunt interesați de ce cred românii, politicienilor ar mai trebui să le pese de două aspecte. Primul, conform datelor oficiale, nu stăm deloc bine la indicatorii durabili. În România doar 1,8% din materialele utilizate în industria românească provin din reciclare, conform Eurostat. La cantitatea emisiilor de gaze cu efect de seră per euro produs suntem pe locul 5 în UE, mai prost doar decât Bulgaria, Estonia, Polonia și Cehia, conform unui raport al Comisiei Europene publicat în 2019. Același raport arată că țara noastră a cheltuit în anul 2012, pentru combaterea schimbărilor climatice și energie, doar 22% din banii colectați din vânzarea de certificate verzi.
Si în al doilea rând, dacă nici opinia romanilor, nici starea de fapt legata de calitatea mediului înconjurător nu îi pune pe ganduri, ar trebui să se apuce de treaba pentru că Pactul ecologic european vine și cu finanțare pentru proiecte durabile. Planul de investiții pentru o Europă durabilă urmează să mobilizeze 1.000 miliarde de euro în proiecte verzi, iar fondul pentru tranziție echitabilă va reduce impactul economic și social al acestui Pact.
Toate partidele ar trebui să își facă un plan și să își pregătească experți pentru a fi pregătiți pentru tranziția la o economie verde. Dacă ne vom uita doar la problemele zilei de mâine, ne va lua prin surprindere și revoluția verde la fel ca și pandemia.
Acest articol a fost publicat intr-o prima forma pe www.ziare.com in data de 11 noiembrie 2020.