Viziunea pentru 2050: O Europă Decarbonizată, Justă și Prosperă
Imaginați-vă anul 2050. În întreaga Europă, oamenii se bucură de o calitate a vieții mai ridicată, fără a compromite bunăstarea celor din alte țări, nici cea a generațiilor viitoare. Europa a devenit o entitate puternică, pașnică și coezivă, caracterizată de echitate socială, prosperitate comună și colaborare internațională.
Europa a finalizat cu succes tranziția către un sistem energetic neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, lăsând în urmă epoca combustibililor fosili. Fiecare persoană din Europa poate accesa acum ușor energie regenerabilă și sustenabilă pentru electricitate, încălzire, răcire și mobilitate. Impactul acestei tranziții nu este dăunător nici europenilor și nici celor din afara spațiului european, deoarece echitatea globală este luată în considerare în deciziile politice. Deși cererea de electricitate a crescut inițial din cauza electrificării mai intense, cauzate de renunțarea la combustibili fosili, după o perioadă, ea s-a stabilizat. Prin valorificarea inteligentă a resurselor sale regenerabile, Europa a devenit autosuficientă și nu mai depinde de importurile de energie.
Dezvoltarea economică a fost decuplată de utilizarea resurselor și degradarea mediului, și în acest fel nicio persoană sau regiune a Europei nu a fost lăsată în urmă. O nouă definiție a prosperității, concentrată pe binele comun și pe suficiență, a câștigat teren în rândul populației, mediului de afaceri și al factorilor de decizie. Locuri de muncă de înaltă calitate sunt accesibile tuturor, sprijinite de un sistem echitabil de taxe și asistență socială, care asigură venituri suficiente pentru a satisface nevoile tuturor și îi ajută să găsească un loc de muncă decent, potrivit abilităților lor.
Echitatea socială a fost îmbunătățită, sporind reziliența grupurilor vulnerabile și creând noi oportunități pentru toți. A îmbunătățit calitatea vieții pentru persoanele cu venituri mai mici, menținând în același timp un standard ridicat de viață pentru toți. Inegalitățile au fost reduse printr-o distribuție mai echitabilă a resurselor economice. Schimbarea societății către sustenabilitate și suficiență a dus la rezultate mai bune în sectoarele de mediu, educație și sănătate. Persoanele care lucrau anterior în industrii cu emisii ridicate de carbon primesc sprijin prin programe cuprinzătoare care asigură tranziții către locuri de muncă sustenabile. Mecanisme de compensare atent concepute și sisteme de sprijin sunt în vigoare pentru a proteja gospodăriile cu venituri mici și grupurile vulnerabile, promovând stiluri de viață prietenoase cu mediul, accesibile tuturor.
Această transformare este susținută de o schimbare profundă a valorilor și normelor sociale. Stilul de viață intensiv din punct de vedere material a fost înlocuit de cel centrat pe valori intrinseci, cum ar fi comunitatea, auto-acceptarea și dezvoltarea personală. Oamenii prioritizează relațiile interumane, experiențele semnificative și dezvoltarea personală în detrimentul acumulării de bunuri materiale sau al obiceiurilor care implică consumul intensiv în resurse. Cu sprijinul politicilor publice care promovează alegeri sustenabile, stilul de viață cu impact mare asupra mediului este mai puțin întâlnit, lăsând loc alternativelor inovatoare, cu impact redus, care câștigă respect și reputație socială. Stilul de viață sustenabil este acum adoptat ca o alegere pozitivă, dezirabilă, care armonizează bunăstarea personală cu sănătatea mediului înconjurător.
La nivelul societății, această schimbare de mentalitate se reflectă într-un angajament colectiv pentru un viitor sustenabil, inclusiv și conștient de mediu, și într-o înțelegere profundă a interdependenței dintre o economie decarbonizată și bunăstarea societății. Inovarea tehnologică, precum inteligența artificială, este valorificată și reglementată pentru a sprijini aceste obiective, asigurând acces echitabil la servicii, amplificând echitatea socială și conducând la rezultate juste.
Acest succes este ancorat într-o democrație participativă și o cooperare largă între diverse sectoare din economie. Grupuri diverse contribuie activ la modelarea viitorului, având abilitățile și cunoștințele necesare pentru participarea democratică cultivate pe scară largă în societate. Această implicare largă a redus semnificativ polarizarea socială, sporind reziliența și coeziunea în comunități. Creșterea transparenței, a incluziunii și a accesului la informație a consolidat încrederea în instituțiile democratice și în angajamentul lor față de o societate justă și de binele comun.
O condiție necesară pentru această transformare a fost un sistem de guvernare transparent și responsabil, cu organisme publice și autorități care dispun de capacitățile necesare pentru a implementa și susține noi structuri și politici. Măsurile de atenuare și adaptare la schimbările climatice sunt pe deplin integrate în politicile și strategiile naționale. Principiul subsidiarității asigură luarea deciziilor la nivel local, respectând diversitatea națională și regională, reducând dezechilibrele de putere.
Comunitățile locale au devenit din ce în ce mai autosuficiente în furnizarea de energie și practicile economiei circulare și beneficiază de protecție socială cuprinzătoare pentru toți, inclusiv pentru copii, persoane cu dizabilități și vârstnici. A crescut reziliența comunităților și a locuitorilor lor, mai exact a crescut capacitatea de a face față fenomenelor extreme, perturbărilor și altor efecte rezultate din schimbările climatice.
Tendința de migrație din zonele rurale și orașele mici sau mijlocii către zonele metropolitane a fost inversată, asigurând accesul generalizat la cultură, ocuparea forței de muncă, educație și mobilitate. Relația dintre comunitățile urbane și rurale este armonioasă, promovând o dezvoltare sustenabilă.
Această viziune se bazează pe câteva presupuneri implicite, dar foarte importante. Forma de stat necesară este o democrație liberală cu stat de drept funcțional, instituții guvernamentale cu capacități suficiente și acceptarea societății față de această viziune.
Recunoaștem, de asemenea, că realizarea unei tranziții juste necesită mai mult decât sprijinirea grupurilor individuale. Doar prin eliminarea barierelor sistemice, redistribuirea puterii și resurselor și combaterea inegalităților adânc înrădăcinate poate fi construită o societate care servește cu adevărat binele comun și promovează echitatea pentru toți.