Poate lumea să treacă doar pe energie nucleară? Sau ne putem baza mai mult pe energia solară? Care din ele oferă soluția pentru a contracara încălzirea globală?
Consumul total de energie la nivel mondial în 2015 (cărbune +petrol +hidroelectric +nuclear+ regenerabil) a fost de 17,3 Teravați de putere continuă.
Potrivit profesorului Mehran Moalem, PhD, UC Berkeley, o suprafață de 335 de kilometri pe 335 de kilometri acoperită de panouri solare ar putea furniza mai mult de 17,4 Teravați de putere – suficient pentru a acoperi nevoile de energie ale lumii timp de un an. Instalat în Sahara, un astfel de parc solar ar acoperi doar 1,2% din suprafața totală a deșertului. Costul ar fi de aproximativ cinci trilioane de dolari. Această sumă este echivalentă cu 1/4 din datoria națională a SUA și 10% din PIB-ul mondial pe un an. Deșertul Sahara este locul ideal pentru că este însorit și în mare parte, nefolosit. Ecosistemul saharian poate chiar beneficia de pe urma umbrei oferite de panourile solare, iar o fermă solară de acest tip poate ajuta și la stabilizarea nisipului, reducând poluarea aerului cauzată de eroziunea solului în Africa și Orientul Mijlociu.
Este adevărat, fabricarea atat de multor panouri solare nu ar fi foarte benefică pentru mediu, deoarece procesul de producție, care utilizează tehnologia de fabricare a semiconductoarelor încă necesită cantități mari de energie și generează poluare.
Dar nici energia nucleară nu este o soluție perfectă.
Costul producerii a 17,3 TW de energie nucleară ar fi de 52 de trilioane de dolari, de zece ori mai mare decât costul energiei solare. În plus, pentru fiecare Watt de electricitate produs de reactoarele nucleare, sunt generați doi wați. Condensatoarele centralelor electrice deversează apa caldă rezultată în oceane și râuri, provocând distrugerea ecosistemelor. Nu ar fi sustenabil să producem 17,5 TW de energie nucleară, deoarece aceasta ar emana în mediu 35 TW de căldură.
Sursa: Forbes