California de Sud a arătat foarte diferit în cea mai mare parte a ultimilor 2,5 milioane de ani, cu ienuperi și stejari, câmpuri întinse și faună sălbatică diversă. Dovezile fosile din groapa de gudron La Brea vorbesc despre creaturi precum tigri cu dinți-sabie, lei americani și lupi preistorici, care vânau mamuți și alte ierbivore. Oamenii au ajuns probabil în zonă în urmă cu aproximativ 21.000 până la 16.000 de ani, probabil urmând rute de coastă.
Chiar și la câteva mii de ani după sosirea omului, înregistrările de polen și fosilele arată puține schimbări, cu un număr abundent de mamifere. Apoi, cu între 10.000 și 13.000 de ani în urmă, a avut loc o schimbare dramatică. Pădurile luxuriante s-au transformat în tufișuri și deșert, iar multe mamifere mari au dispărut. Acest lucru s-a întâmplat pe tot întinsul Americii de Nord, pe măsură ce erele glaciare din Pleistocen au fost înlocuite de Holocenul mai cald. Aproximativ 80% din megafauna a dispărut în această perioadă, un mister pe care oamenii de știință încearcă și acum să-l înțeleagă.
Unii cercetători atribuie dispariția mamiferelor mari schimbărilor climatice globale. Perioada de încălzire Bølling-Allerød, survenită cu aproximativ 14.000 de ani în urmă, a marcat începutul declinului ultimei glaciațiuni, provocând creșteri de temperatură și secarea iazurilor timp de aproximativ 1800 de ani. În urmă cu aproximativ 10.000 de ani, după perioada Marelui Îngheț, numită și Dryasul recent, clima s-a încălzit iar. Acest climat fluctuant a perturbat ecosistemele și se crede că a condus mamiferele mari la dispariție.
O altă teorie indică sosirea oamenilor în America de Nord, înarmați cu arme de piatră. Acești oameni ar fi vânat în exces ierbivorele mari, ceea ce ar fi dus la dispariția atât a prăzii, cât și a prădătorilor, conform ipotezei excesului.
Paleobotaniştii au analizat grăunțe de polen dintr-o probă exact datată din zona Lacului Elsinore, la 100 km sud-est de La Brea. Combinația de polen a rămas stabilă până acum 13.600 de ani. Cu toate acestea, începând cu 13.200 până la 12.900 de ani în urmă, a existat o scădere bruscă a polenului de stejar și ienupăr, în timp ce polenul de pin, iarbă și chaparral au crescut. Se crede că incendiile au fost responsabile pentru schimbările în compoziția polenului, deoarece plantele care au înflorit ulterior erau adaptate la foc și creșteau, de obicei, în regiunile predispuse la foc.
Mai mult, Lisa Martinez, doctorand la UC Los Angeles a descoperit că în urmă cu aproximativ 13.200 de ani, a existat o creștere semnificativă a acumulării de cărbune, cu valori de 30 de ori mai mari, și care a durat aproximativ 400 de ani. Aceasta indică o perioadă de incendii larg răspândite care probabil au distrus păduri întinse.
În ceea ce privește activitatea umană, există informații limitate despre modul în care americanii timpurii foloseau focul în urmă cu 13.000 de ani, de exemplu nu se știe dacă gestionau cu el ecosistemele. Vechii sud-californiani au putut coexista cu megafauna pentru o vreme. Cu toate acestea, a existat o schimbare. Modelele anterioare sugerează o creștere a populației cu între 15.000 și 13.000 de ani în urmă, care coincide cu încălzirea Bølling-Allerød și cu un climat mai cald și mai uscat. Cercetătorii sugerează că schimbările climatice au crescut probabilitatea ca incendiile provocate de om să scape de sub control. Incendiile rezultate au transformat peisajul din unul de pădure în chaparral, ducând la dispariția majorității megafaunei din zonă cu 13.000 de ani în urmă.
Huw Groucutt de la Institutul Max Planck de Geoantropologie susține o ipoteză combinată. Într-o lucrare din 2021, el a speculat că oamenii ar fi putut juca indirect un rol în dispariția megafaunei nord-americane, potențial prin vânătoare intensivă în ecosistemele deja slăbite de schimbările climatice.
Dovezile istorice servesc azi drept avertisment pentru locuitorii din zonele predispuse la incendiu, cum ar fi California de Sud. Condiții similare care au declanșat această schimbare dramatică în trecut, inclusiv încălzirea climei și creșterea populației umane, se întâmplă din nou astăzi.
Sursa: Science.org