Orașul New York are cel mai mare indice al Insulei de Căldură Urbană (UHI) din SUA, zona sa urbană fiind în medie cu 9,5 grade mai caldă în comparație cu regiunile din jur. În anii 1940, new-yorkezii foloseau piscine plutitoare în râurile Hudson și East River pentru a se răcori, dar acestea au fost închise din cauza problemelor de igienă. Având în vedere problemele tot mai mari cauzate de căldură, de ce să nu luăm din nou în calcul înotul în râu?
Inițiativa +Pool își propune să construiască o piscină plutitoare în East River pentru ca newyorkezii să se poată răcori. Spre deosebire de vechile versiuni, această piscină ar beneficia de o filtrare avansată, pompând zilnic milioane de tone de apă curată din East River. Propus în 2010, interesul pentru proiect începe acum să renască.
Datorită agravării valurilor de căldură din cauza schimbărilor climatice, multe orașe permit deja înotul în râuri și lacuri. Orașe europene precum Copenhaga, Berlin, Zurich, München și Viena au îmbrățișat înotul fluvial. Parisul investește 1,5 miliarde de dolari pentru a curăța Sena și a o face potrivită pentru înotători înainte de Jocurile Olimpice din 2024. Orașe precum Boston, Chicago, Washington, DC și Portland, Oregon, fie au permis înotul pe râu, fie plănuiesc să dezvolte infrastucturi pentru înot.
În cei 50 de ani care au trecut de la promulgarea Clean Water Act, apele urbane din SUA au fost curățate cu eforturi semnificative și calitatea lor s-a îmbunătățit. Și alte orașe care promovează înotul urban în râuri au trecut, de asemenea, prin curățări substanțiale. Copenhaga și-a modernizat sistemele de canalizare și apă uzată, adăugând în port băi publice și zone mobile de bălăceală după începutul anilor 2000. Orașul Boston lucrează la separarea canalelor combinate (apă uzată și apele pluviale) pentru a reduce revărsările netratate în portul său. Și Parisul intenționează să utilizeze învățarea automată pentru a prezice contaminarea în Sena și a trimite alerte mobile înotătorilor.
Sursa: Clean Technica