Față de anul 2007, anul aderării României la UE, emisiile de gaze cu efect de seră au avut o traiectorie descendentă ca urmare a progreselor care s-au realizat în ceea ce privește industria și utilizarea tehnologiilor mai performante.
Între 2007 și 2018, se observă o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră atât pe cap de locuitor (de la 7,4 tone CO2 la 6 tone CO2 per capita), cât și din perspectiva sectoarelor de activitate cum sunt industria (de la 21,8 mil.tone CO2 la 13,5 mil.tone CO2), energia (de la 100,1 mil.tone CO2 la 77 mil.tone CO2) și agricultura (de la 21,25 mil.tone CO2 la 19,85 mil.tone.CO2). Chiar dacă trendul este unul favorabil transformării economiei într-una cu emisii mai reduse de CO2, viteza de ajustare este una destul de slabă, România fiind la multe capitole sub media UE la finalul anului 2018.
Pe de altă parte, dinamica este îngreunată de caracteristici structurale ale economiei României. În primul rând, prezența mare a mașinilor cu emisii mai ridicate de gaze cu efect de seră ca urmare a importurilor de mașini second-hand din alte state membre ale UE. În al doilea rând, chiar dacă există facilități prin care guvernul încurajează achiziția de mașini electrice, infrastructura de încărcare a acestora este încă la un nivel limitat. În al treilea rând, sunt emisiile generate de gospodăriile din mediul rural care nu au acces la încălzire cu gaze naturale, ci se încălzesc prin arderea lemnului (aproximativ 3,5 milioane de gospodării)