Reciclarea, o atitudine responsabilă față de mediul înconjurător

Reciclarea, o atitudine responsabilă față de mediul înconjurător

Echipa PSV

Nu putem vorbi despre dezvoltare durabilă fără să adoptam o atitudine responsabilă față de mediul înconjurător în toate acțiunile noastre. Reciclarea are un rol important în reducerea poluării, la care trebuie să contribuim fiecare dintre noi,

„Trăim pe planeta asta ca și cum am avea încă una pe care să mergem”, spunea Terry Swearingen, o asistentă medicală din statul Ohio, care a primit Premiul Goldman pentru Mediu, în anul 1997. Din păcate, acesta este modul în care majoritatea oamenilor se comportă cu mediul înconjurător, cu locul în care trăiesc. Mulți nu realizează cât rău fac gunoaiele acestei planete. „Când arunci ceva trebuie să se ducă undeva ”, preciza, la rândul său, Annie Leonard, Director Executiv Greenpeace, inițiatorul conceptului de “sustenabilitate”, renumită pentru “The Story of Stuff Project”, demarat în 2007.

Unde ajung lucrurile pe care unii dintre noi le aruncă? În apă, în păduri, în orașe. Cu alte cuvinte, peste tot. Deșeurile provin din diferite surse, precum: construcții și demolări, ambalaje, uleiuri, PVC, nămol din tratarea apei uzate. La acestea, se adaugă o categorie specială de deșeuri, echipamentele electronice și bateriile. Acestea conțin materiale periculoase pentru mediu, fiind responsabile de aproape 70% din substanțele toxice din gropile de gunoi.

Conform EUROSTAT, la nivelul anului 2018, rata de reciclare a gunoiului municipal la nivelul statelor Uniunii Europene era de 47%. Comparativ, în același an, România recicla doar 11,1%.

În 2017, cea mai mare cantitate de deșeuri provenea din hârtie și carton, adică 41%. In topul deșeurilor urmau: plasticul cu 19%, sticla cu 18%, materialele lemnoase cu 17% și metalul cu 5%.

Din 2007 până în 2017, s-au generat, anual, în jur de 30 de milioane de tone de deșeuri din hârtie și carton, la nivelul Uniunii Europene, arată datele centralizate oficial.

În 2017, gunoiul generat pe cap de locuitor la nivelul Uniunii era de circa 172 de kg. Din această cantitate, s-au recuperat în jur de 142 de kg și au fost reciclate până în 100 de kg pe cap de locuitor. Și tot în 2017, din totalul de tone de deșeuri refolosite, România a reciclat 70% și a generat energie 3%. 2017 a fost și anul în care țara noastră a generat 70 de kg de deșeuri/locuitor și a reciclat cca 40 de kg. Tot atunci, din totalul de deseuri provenite din ambalaje, România recupera 62,9% și recicla 60,4%.

De asemenea,cantitatea de deșeuri generate anual de activitățile economice din UE se ridică la 2,5 miliarde de tone, adică 5 tone pe cap de locuitor. În prezent, nu există un set cuprinzător de cerințe juridice și de politică care să garanteze că toate produsele introduse pe piața UE sunt din ce în ce mai durabile și îndeplinesc criteriile de circularitate. Noul Plan de acțiune pentru economia circulară (CEAP) al Comisiei Europene, prezentat la 11 martie 2020, își propune tocmai acest lucru.

Creșterea eficienței în utilizarea resurselor prin valorificarea deșeurilor poate facilita tranziția la o gestionare mai sustenabilă a materialelor și la crearea unui model de economie circulară. De asemenea, reciclarea generează beneficii pentru mediul înconjurător, prin reducerea gazelor cu efect de seră.

Lasă un răspuns