Net zero – site de știri și informații utile

În ultimul timp, lumea se confruntă cu multiple recorduri de căldură. Între timp, economia globală ”se răcește”, Germania aflându-se deja în recesiune și alte țări dezvoltate, inclusiv Marea Britanie, mergând în această direcție. Recuperarea post-lockdown a Chinei a stagnat, iar piața forței de muncă din SUA dă semne de încetinire din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor. Combinația dintre economia slabă și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme este îngrijorătoare. În mod obișnuit, presiunile asupra mediului cresc în timpul boom-urilor economice, ceea ce duce la intensificarea  mișcărilor ecologiste. Acest lucru a fost observat la începutul anilor 1970, sfârșitul anilor 1980 și înainte de criza financiară globală din 2008.  Încălzirea globală care se intensifică în ciuda scăderii economiei, este un motiv semnificativ de îngrijorare. Recentele incendii de pădure din Canada, care au cauzat…

Agenția Spațială Europeană (ESA) lucrează la proiectul SOLARIS, care își propune să ofere Europei energie regenerabilă cu ajutorul unor sateliți high-tech, ca răspuns la criza energetică în curs, cauzată de creșterea costurilor energiei fosile. Panourile solare spațiale ale ESA ar fi capabile să absoarbă și să transforme lumina soarelui în energie timp de 24 de ore pe zi, fără a fi afectate de condițiile meteorologice terestre. Sateliții ar transmite electricitatea  înapoi către planetă în mod wireless. Acest proiect ambițios ar putea preveni viitoarele crize de energie și ar putea reduce dependența de soluții costisitoare de stocare a energiei. Proiectul SOLARIS, aprobat de Consiliul ESA în luna noiembrie a anului trecut, va intra într-o fază de studiu pentru următorii doi ani și jumătate, în colaborare cu industria europeană. Studiile vor evalua…

În 2022, Danemarca, Germania, Belgia și Țările de Jos au ținut primul North Sea Summit la Esbjerg, Danemarca. În timpul summit-ului, țările au adoptat Declarația de la Esbjerg, stabilind obiective ambițioase pentru energia eoliană offshore în regiunea Mării Nordului. Scopul este de a transforma Marea Nordului într-o centrală ecologică importantă pentru Europa, contribuind la neutralitatea climatică și sporind securitatea energetică în regiune. În aprilie 2023, cel de-al doilea Summit al Mării Nordului a avut loc la Ostenda, Belgia, cu participarea a nouă țări: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit și Țările de Jos. La acest summit, țările și-au propus să-și unească eforturile pentru dezvoltarea energiei verzi în Marea Nordului, inclusiv în Oceanul Atlantic, Marea Irlandei și Marea Celtică. Țările vor colabora la implementarea proiectelor eoliene offshore și…

Noile cercetări ridică îndoieli asupra eficienței energetice a alternativelor diesel provenite din fitoplancton. Biodieselul derivat din microalge poate emite, de fapt, mai mult carbon în timpul producției și utilizării sale decât dieselul pe bază de petrol. Performanța slabă a biocombustibilului se datorează procesului său de fabricație, care necesită mai multă energie decât poate produce produsul final. Microalgele, fitoplanctonul care crește în apă dulce și sărată, par să aibă avantaje promițătoare ca potențiali candidați pentru producerea de biocombustibili, deoarece pot produce până la 30 de ori mai multă energie decât alți biocombustibili datorită conținutului lor ridicat de grăsimi. Cu toate acestea, studiul recent arată că avantajele acestora nu se traduc în eficiență energetică din cauza costurilor de producție și a consumului de energie asociate cu cultivarea, procesarea și alimentarea cu electricitate…

Mișcarea de acordare a drepturilor legale râurilor câștigă teren și se inspiră din perspectivele indigene asupra naturii. În Chile și în alte locuri, această mișcare se bazează pe criticile aduse perspectivei tradiționale occidentale asupra râurilor și apelor, care le consideră proprietăți și drepturi deținute de corporații, ignorând drepturile ecosistemelor și comunităților umane. În Chile, de exemplu, codul apei tratează apa ca o resursă regenerabilă și permite tranzacționarea drepturilor de apă către cel mai ofertant. Aceasta a dus la degradarea multor râuri și ecosistemele lor, precum și la conflicte în desfășurare între diferite părți interesate. În unele țări, precum Noua Zeelandă, Columbia și India, au fost luate măsuri pentru acordarea unor drepturi legale râurilor. De exemplu, în Noua Zeelandă, râul Whanganui a primit statutul de persoană juridică, iar în Columbia, râul…

În sălbăticia din nordul zonei Great Slave Lake, în Teritoriile de Nord-Vest ale Canadei, companiile miniere își îndreaptă atenția către un posibil tezaur de minerale critice, pe măsură ce cererea de litiu, nichel, grafit și cupru a crescut considerabil pentru a satisface nevoile industriilor emergente de producere de vehiculelor electrice și de energiei solară. Costul exploatării miniere în aceste părți ale Canadei, care nu au drumuri de acces, era de obicei prohibitiv. Lucrurile s-au schimbat în decembrie anul trecut, când guvernul canadian a anunțat strategia sa privind mineralele critice, foarte așteptată, care oferă companiilor miniere avantaje fiscale generoase, stimulente suplimentare de finanțare de 3 miliarde de dolari și promisiunea de a accelera procesul federal de evaluare a impactului asupra mediului. Cu toate că strategia este prezentată ca o modalitate de…

Oceanul este o componentă vitală a ecosistemului nostru și adăpostește o biodiversitate bogată și variată. Cu toate acestea, se confruntă cu numeroase amenințări. Supra-exploatarea pescăriilor, creșterea temperaturii oceanului, poluarea și distrugerea habitatelor sunt doar câteva exemple. Pentru a proteja și restabili sănătatea oceanului, este necesară o abordare integrată și coordonată. Un aspect important este crearea și gestionarea eficientă a zonelor protejate. În prezent, doar o mică parte a oceanului este protejată legal. Este esențial să conservăm cel puțin 30% din suprafața oceanului prin intermediul zonelor protejate și a altor mecanisme de conservare. Aceste eforturi pot include înființarea de arii marine protejate în regiunile cu biodiversitate marină semnificativă și implicarea comunităților indigene în gestionarea acestora. De asemenea, trebuie să promovăm pescuitul durabil și gestionarea responsabilă a resurselor marine. Supra-exploatarea pescăriilor amenință…

Soluțiile de decarbonizare în industria maritimă se află în centrul dezbaterilor, cu accent pe utilizarea hibridă a bateriilor și biodieselului. Cu toate acestea, există unele provocări și neclarități în ceea ce privește implementarea lor. De exemplu, amoniacul, considerat un combustibil potențial pentru industria navală, are caracteristici nefavorabile și potențial periculos pentru mediu și sănătatea umană. În ceea ce privește metanolul, există diferite căi de producție, dar costurile ridicate și necesitatea de a utiliza hidrogen pe scară largă ridică întrebări cu privire la viabilitatea sa pe termen lung. În schimb, un model strategic de decarbonizare ar putea fi implementarea treptată a bateriilor cu densitate energetică în creștere pentru navele maritime. În următorii ani, tehnologia bateriilor va evolua semnificativ, permițând o autonomie mai mare pentru nave. De exemplu, bateriile cu litiu-titanat pot…

Investițiile globale în tehnologia climatică se ridică la 1,1 trilioane de dolari. Aceste investiții majore provin din diferite surse și se îndreaptă către startup-uri care dezvoltă tehnologii inovatoare pentru a ajuta la construirea unui viitor fără emisii de carbon. Domeniile de interes includ alimentația cu amprentă de carbon redusă, dispozitivele de captare a carbonului, materialele futuriste și combustibilii de nouă generație. În ciuda importanței investițiilor în panouri solare și vehicule electrice, investitorii se concentrează acum și asupra altor domenii, cum ar fi clădirile ecologice și captarea carbonului. În 2022, investițiile de capital în tehnologia climatică au atins un nivel record de 70,1 miliarde de dolari, în creștere semnificativă față de anul precedent. Această tendință este susținută de cheltuielile guvernamentale, corporative și de consum pentru reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările…

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge și organizația non-profit The Nature Conservancy au publicat prima hartă globală a mlaștinilor de pe Terra. Aceasta este o realizare semnificativă pentru cartografierea ecosistemelor și va permite țărilor să înțeleagă mai bine amploarea habitatelor din mlaștini și să identifice oportunități de conservare și restaurare. Mlaștinile de maree, considerate ecosisteme de „carbon albastru”, sunt vitale pentru bunăstarea umană, clima și biodiversitatea, dar au fost adesea subevaluate. Harta globală arată că coastele Atlanticului din America de Nord și Europa de Nord sunt epicentrele globale ale mlaștinilor de maree, reprezentând 45% din totalul lor. Cu toate acestea, din cauza defrișărilor și drenării, suprafața de mlaștină de maree a devenit rară, acoperind doar 53.000 km2 la nivel global. Comparativ, mangrovelor acoperă de trei ori mai multă suprafață. Protejarea mlaștinilor…