Net Zero powered by Pur și Simplu Verde este un portal de știri, articole și informații utile despre obiectivul net zero
Obiectivul net zero se referă la atingerea unui echilibru între emiterea de gaze cu efect de seră și absorbția lor. Uniunea Europeană și-a propus să atingă ținta de net zero până în 2050. Obiectivul se poate realiza atât prin reducerea emisiilor, cât și prin compensarea lor prin diverse metode. Portalul aduce informații de ultimă oră despre descoperiri științifice, inițiative din țară și din străinătate, și politici publice menite să ne aducă mai aproape de ținta de net zero. Platforma este creată folosind inteligență artificială (IA) și input uman din partea voluntarilor Pur și Simplu Verde. Este accesibilă atât în limba română cât și în limba engleză. Ne puteți trimite sugestii de articole și de îmbunătățiri aici. Lectură plăcută!
Peste 60% din solurile europene suferă, iar situația lor continuă să se deterioreze. Managementul defectuos, poluarea și schimbările climatice sunt cauze majore, ducând la costuri semnificative în ceea ce privește pierderea serviciilor și a biodiversității. Solurile degradate limitează serviciile vitale, cum ar fi producția de alimente, stocarea carbonului și regularizarea apei, impactând fermierii și calitatea alimentelor. Acest lucru pune presiune pe solurile sănătoase și pune piedici răspunsului la dezastre, atingerii obiectivelor climatice, biodiversității, securității alimentare și sănătății publice. Este nevoie de măsuri urgente. Spre deosebire de aer și apă, solurile nu au o protecție legală asemănătoare în UE. Parlamentul European, părțile interesate și cetățenii îndeamnă Comisia să creeze un cadru legal pentru protecția solului. Strategia UE pentru sol pentru anul 2030 se angajează să propună legislație în 2023, având ca…
Situația globală implică o triplă criză: pierderea biodiversității, schimbările climatice și poluarea, însoțite de îngrijorări tot mai mari cu privire la sănătatea fizică și mentală a oamenilor. Natura oferă servicii esențiale, cum ar fi polenizarea și creșterea culturilor, precum și beneficii imateriale, cum ar fi calitatea vieții, bunăstarea și fericirea. Accesul la spațiile verzi și expunerea la medii bogate în biodiversitate contribuie la starea noastră de bine. Calitatea interacțiunii cu natura contează mai mult decât frecvența sau durata ei. Interacțiunile semnificative cu natura au un impact mai mare asupra stării de bine și încurajează comportamente pro-mediu.Cercetările au identificat cinci căi de a te simți conectat la natură: contact, frumusețe, sens, emoție și compasiune. Studiile demonstrează că simpla conștientizare a trei elemente pozitive ale naturii, cum ar fi culoarea unor frunze…
Administrația Biden intenționează să aloce 1,2 miliarde de dolari pentru a construi primele două instalații comerciale de aspirare a dioxidului de carbon din aer, având ca scop combaterea încălzirii globale. Această tehnologie este promițătoare pentru unii oameni de știință, dar scepticii o consideră o risipă de bani. Secretarul pentru Energie Jennifer Granholm a dezvăluit planurile de finanțare a două proiecte pilot pentru tehnologia de captare directă a aerului. Occidental Petroleum va construi o instalație în comitatul Kleberg, Texas, în timp ce Battelle, o organizație de cercetare nonprofit, va construi o altă instalație în Calcasieu Parish, Louisiana. Guvernul și companiile vor împărți costurile de construcție în mod egal. Proiectele urmăresc să demonstreze potențialul tehnologiilor avansate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Această tehnologie implică dispozitive la scară largă care pot elimina poluarea…
Comisia Europeană furnizează 3,6 miliarde EUR pentru 41 de proiecte de tehnologie curată prin EU Innovation Fund. Aceste proiecte se aliniază cu Planul REPowerEU și urmăresc să reducă dependența de importurile rusești de combustibili fosili. Industrii precum cimentul, oțelul, biocombustibilii avansați, combustibilii sustenabili pentru aviație, eolianul, energia solară și hidrogenul regenerabil vor beneficia de această finanțare. Inițiativa va facilita tranziția către practicile ecologice în sectoarele dificil de decarbonizat ale economiei europene. Proiectele alese se află în 15 țări UE (Austria, Belgia, Croația, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia) și Norvegia. Aceste proiecte, care urmează să fie operaționale până în 2030, ar putea preveni împreună 221 de milioane de tone de emisii de CO2 în deceniul inițial de funcționare. Cele 41 de proiecte…
Europa se confruntă cu vreme extremă din cauza schimbărilor climatice, existând îngrijorări până unde se va ajunge în această vară cu valurile de căldură, seceta, inundațiile și incendiile forestiere. Perspectiva este pesimistă, pe baza tendințelor recente. Adaptarea la schimbările climatice și îmbunătățirea pregătirii sunt esențiale în lumina acestor provocări. Valuri de căldură. Valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente, intense și extinse în Europa, așa cum s-a observat în vara anului 2022. Se preconizează că această tendință va persista în toate scenariile climatice. Europa de Sud s-ar putea confrunta cu peste 60 de zile de vară cu temperaturi riscante pentru sănătate, ducând la mai multe decese și spitalizări, în special în rândul persoanelor în vârstă și a celor vulnerabile. Sunt necesare măsuri urgente de adaptare din cauza…
Pe baza datelor ERA5 de la Copernicus C3S (Copernicus Climate Change Service), primele trei săptămâni din iulie 2023 au fost cele mai calde înregistrate vreodată, iar luna în sine este probabil să fie cea mai caldă lună iulie de până acum. Acest lucru a provocat valuri de caniculă în America de Nord, Asia și Europa, ducând la consecințe asupra sănătății, mediului și economiei și cauzând incendii importante în Canada și Grecia. 6 iulie a marcat cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată, depășind recordul din 2016, iar 5 și 7 iulie au fost, de asemenea, foarte calde. Temperaturile globale au depășit pentru scurt timp pragul de 1,5 °C peste nivelurile preindustriale în prima și a treia săptămână. Din luna mai, temperaturile de la suprafața mării au fost constant mai ridicate decât…
Potrivit unui nou studiu, în doar anul 2022, a fost pierdută o suprafață de pădure tropicală aproximativ de mărimea Elveției. Această descoperire uluitoare arată că angajamentul politic al liderilor mondiali la COP26 de a pune capăt defrișărilor este departe de a fi îndeplinit. Studiul arată că aproximativ 11 terenuri de fotbal de pădure au fost pierdute în fiecare minut anul trecut, cu Brazilia fiind principala contribuitoare la defrișare. Cu toate acestea, a existat o reducere semnificativă a pierderii de pădure în Indonezia și Malaysia, demonstrând că este posibil să se inverseze tendința. La întâlnirea COP26 din 2021, peste 100 de lideri mondiali, inclusiv fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro, au semnat Declarația de la Glasgow privind pădurile, angajându-se să oprească și să inverseze pierderea de păduri și degradarea terenurilor până în 2030. Cu…
Poluarea aerului este o cauză majoră a deceselor premature la nivel global. Aceasta contribuie la diverse boli respiratorii și cardiovasculare, inclusiv cancerul pulmonar, astmul și atacurile de cord. Riscurile pentru sănătate asociate cu poluarea aerului afectează în mod disproporționat populațiile vulnerabile, inclusiv copiii, persoanele în vârstă și comunitățile cu venituri reduse. Mai mult decât atât, poluarea aerului are implicații socioeconomice semnificative. Conduce la reducerea productivității muncii datorită creșterii zilelor de boală și scăderii funcției cognitive. În plus, costurile pentru îngrijirea sănătății asociate bolilor cauzate de poluare pot suprasolicita sistemele de sănătate și pot împiedica progresul economic. Abordarea poluării aerului necesită colaborare și coordonare între țări, părți interesate și organizații internaționale. Banca Mondială subliniază importanța parteneriatelor pentru a împărtăși cunoștințe, cele mai bune practici și resurse. Acest lucru include cercetarea, inovarea tehnologică…
Guvernul Indiei a aprobat instalarea a 10 reactoare nucleare noi în cinci state. Această decizie a fost luată pentru a îmbunătăți capacitatea de producție a energiei nucleare a țării și pentru a răspunde cererii tot mai mari de energie. Reactoarele vor fi instalate în statele Maharashtra, Haryana, Madhya Pradesh, Rajasthan și Karnataka. Centralele de energie electrică de la Kaiga, Chutka și Gorakhpur vor primi câte două noi reactoare fiecare. În același timp, Mahi Banswara va fi dotată cu până la patru reactoare. Autoritățile indiene au aprobat și alte situri „în principiu” pentru viitoare centrale nucleare. Instalarea acestor noi reactoare se așteaptă să sporească semnificativ capacitatea de producție a energiei nucleare în India. Energie nucleară este considerată o sursă curată și fiabilă de generare a electricității și joacă un rol crucial în reducerea…
Industria modei a avut mult timp o problemă de sustenabilitate din cauza dependenței sale puternice de materiale pe bază de combustibili fosili. Pentru a combate această problemă, oamenii de știință și cercetătorii lucrează activ la dezvoltarea unor fibre alternative mai prietenoase cu mediul. Una dintre abordări este explorarea fibrelor pe bază de plante. Fibrele obținute din plante, lemn și chiar fructe câștigă popularitate datorită caracterului lor regenerabil și impactului lor mai redus asupra mediului, în comparație cu materialele tradiționale pe bază de combustibili fosili. Se observă, de asemenea, că aceste fibre pe bază de plante necesită mai puține pesticide, îngrășăminte și apă pentru a crește, făcându-le opțiuni în general mai durabile pentru producția de îmbrăcăminte. Un alt domeniu interesant este dezvoltarea fibrelor cultivate în laborator sau bioinginerite. De exemplu, mătasea…