Net zero – site de știri și informații utile

Europa se confruntă cu vreme extremă din cauza schimbărilor climatice, existând îngrijorări până unde se va ajunge în această vară cu valurile de căldură, seceta, inundațiile și incendiile forestiere. Perspectiva este pesimistă, pe baza tendințelor recente. Adaptarea la schimbările climatice și îmbunătățirea pregătirii sunt esențiale în lumina acestor provocări. Valuri de căldură. Valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente, intense și extinse în Europa, așa cum s-a observat în vara anului 2022. Se preconizează că această tendință va persista în toate scenariile climatice. Europa de Sud s-ar putea confrunta cu peste 60 de zile de vară cu temperaturi riscante pentru sănătate, ducând la mai multe decese și spitalizări, în special în rândul persoanelor în vârstă și a celor vulnerabile. Sunt necesare măsuri urgente de adaptare din cauza…

Pe baza datelor ERA5 de la Copernicus C3S (Copernicus Climate Change Service), primele trei săptămâni din iulie 2023 au fost cele mai calde înregistrate vreodată, iar luna în sine este probabil să fie cea mai caldă lună iulie de până acum. Acest lucru a provocat valuri de caniculă în America de Nord, Asia și Europa, ducând la consecințe asupra sănătății, mediului și economiei și cauzând incendii importante în Canada și Grecia. 6 iulie a marcat cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată, depășind recordul din 2016, iar 5 și 7 iulie au fost, de asemenea, foarte calde. Temperaturile globale au depășit pentru scurt timp pragul de 1,5 °C peste nivelurile preindustriale în prima și a treia săptămână. Din luna mai, temperaturile de la suprafața mării au fost constant mai ridicate decât…

Potrivit unui nou studiu, în doar anul 2022, a fost pierdută o suprafață de pădure tropicală aproximativ de mărimea Elveției. Această descoperire uluitoare arată că angajamentul politic al liderilor mondiali la COP26 de a pune capăt defrișărilor este departe de a fi îndeplinit. Studiul arată că aproximativ 11 terenuri de fotbal de pădure au fost pierdute în fiecare minut anul trecut, cu Brazilia fiind principala contribuitoare la defrișare. Cu toate acestea, a existat o reducere semnificativă a pierderii de pădure în Indonezia și Malaysia, demonstrând că este posibil să se inverseze tendința. La întâlnirea COP26 din 2021, peste 100 de lideri mondiali, inclusiv fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro, au semnat Declarația de la Glasgow privind pădurile, angajându-se să oprească și să inverseze pierderea de păduri și degradarea terenurilor până în 2030. Cu…

Poluarea aerului este o cauză majoră a deceselor premature la nivel global. Aceasta contribuie la diverse boli respiratorii și cardiovasculare, inclusiv cancerul pulmonar, astmul și atacurile de cord. Riscurile pentru sănătate asociate cu poluarea aerului afectează în mod disproporționat populațiile vulnerabile, inclusiv copiii, persoanele în vârstă și comunitățile cu venituri reduse. Mai mult decât atât, poluarea aerului are implicații socioeconomice semnificative. Conduce la reducerea productivității muncii datorită creșterii zilelor de boală și scăderii funcției cognitive. În plus, costurile pentru îngrijirea sănătății asociate bolilor cauzate de poluare pot suprasolicita sistemele de sănătate și pot împiedica progresul economic. Abordarea poluării aerului necesită colaborare și coordonare între țări, părți interesate și organizații internaționale. Banca Mondială subliniază importanța parteneriatelor pentru a împărtăși cunoștințe, cele mai bune practici și resurse. Acest lucru include cercetarea, inovarea tehnologică…

Guvernul Indiei a aprobat instalarea a 10 reactoare nucleare noi în cinci state. Această decizie a fost luată pentru a îmbunătăți capacitatea de producție a energiei nucleare a țării și pentru a răspunde cererii tot mai mari de energie. Reactoarele vor fi instalate în statele Maharashtra, Haryana, Madhya Pradesh, Rajasthan și Karnataka. Centralele de energie electrică de la Kaiga, Chutka și Gorakhpur vor primi câte două noi reactoare fiecare. În același timp, Mahi Banswara va fi dotată cu până la patru reactoare. Autoritățile indiene au aprobat și alte situri „în principiu” pentru viitoare centrale nucleare. Instalarea acestor noi reactoare se așteaptă să sporească semnificativ capacitatea de producție a energiei nucleare în India. Energie nucleară este considerată o sursă curată și fiabilă de generare a electricității și joacă un rol crucial în reducerea…

Industria modei a avut mult timp o problemă de sustenabilitate din cauza dependenței sale puternice de materiale pe bază de combustibili fosili. Pentru a combate această problemă, oamenii de știință și cercetătorii lucrează activ la dezvoltarea unor fibre alternative mai prietenoase cu mediul. Una dintre abordări este explorarea fibrelor pe bază de plante. Fibrele obținute din plante, lemn și chiar fructe câștigă popularitate datorită caracterului lor regenerabil și impactului lor mai redus asupra mediului, în comparație cu materialele tradiționale pe bază de combustibili fosili. Se observă, de asemenea, că aceste fibre pe bază de plante necesită mai puține pesticide, îngrășăminte și apă pentru a crește, făcându-le opțiuni în general mai durabile pentru producția de îmbrăcăminte. Un alt domeniu interesant este dezvoltarea fibrelor cultivate în laborator sau bioinginerite. De exemplu, mătasea…

Eforturile Chinei de a asigura resurse de litiu din Africa dau roade în timp ce pe piață cererea pentru acest mineral crește rapid. Companiile chineze au investit în mine și facilități de prelucrare în multe țări africane bogate în litiu, având ca scop asigurarea unei aprovizionări stabile cu acest mineral pentru industria autohtonă de vehicule electrice. Interesul Chinei pentru resursele africane de litiu este determinat de ambițiile țării de a trece la vehicule electrice și de a reduce dependența de combustibilii fosili. Ca cea mai mare piață de vehicule electrice din lume, China are nevoie de o aprovizionare substanțială de litiu pentru a susține cererea și producția în creștere a mașinilor electrice. Cu toate acestea, există tot mai multe voci din partea activiștilor și organizațiilor pentru drepturile omului și mediu…

Cercetătorii de la Universitatea  Mării Egee din Grecia, au emis un avertisment  serios, potrivit căruia până la 72% din plajele din Cipru riscă să dispară până în 2100 din cauza schimbărilor climatice. Creșterea nivelului mării și acțiunea valurilor provoacă eroziunea țărmurilor nisipoase, reprezentând o amenințare semnificativă pentru litoralul insulei. În plus, barajele construite în amonte captează sedimentele din râuri, ceea ce duce la un debit redus de nisip în aval, și astfel  există mai puțin nisip disponibil pentru a reumple țărmurile după episoadele erozive. Plajele înguste, care au mai puțin de 50 de metri lățime, sunt cele mai vulnerabile la eroziune. În cadrul scenariilor studiate de  IPCC (Panelul Interguvernamental privind Schimbările Climatice), pe măsură ce emisiile de dioxid de carbon cresc, nivelul mării crește și el. În cazul celui mai…

Temperaturile globale sunt în creștere, ceea ce duce la valuri de căldură extremă în diferite părți ale lumii. Valea Morții din California și regiunea Xinjiang din China au cunoscut temperaturi de peste 50℃. Regiunea mediteraneană, inclusiv Italia, Spania, Franța și Grecia, se confruntă, de asemenea, cu temperaturi arzătoare care depășesc 40℃. Pe vreme caldă, oamenii apelează adesea la aparatele de aer condiționat, dar acestea consumă multă energie și folosesc agenți frigorifici cu potențial ridicat de poluare. Pentru a răci casele fără a provoca daune suplimentare climei, există câteva soluții care reduc consumul de energie și emisiile. Nu lăsa soarele înăuntru. Clădirile pot fi protejate de căldura excesivă prin implementarea diferitelor soluții precum: acoperișuri reflectorizante și ventilate, obloane exterioare la ferestre, montarea de copertine și folosirea de vopsea de culoare deschisă…

Gheața marină din Antarctica atinge cele mai scăzute niveluri în februarie, în timpul verii continentului și apoi se formează  din nou în timpul iernii. Acesta este un ciclu anual natural. Dar în acest an, oamenii de știință au observat o scădere semnificativă și fără precedent a nivelului gheții marine din Antarctica. Gheața nu a revenit la nivelurile așteptate, ba este chiar în prezent la cel mai scăzut nivel de când au început înregistrările în urmă cu 45 de ani. La mijlocul lunii iulie, gheața de mare era cu aproximativ 2,6 milioane de kilometri pătrați (1 milion de mile pătrate) sub media pentru perioada dintre 1981 și 2010, deci putem spune că lipsește o bucată de dimensiunea Argentinei sau de mărimea statelor Texas, California, New Mexico, Arizona, Nevada, Utah și Colorado,…